Observații din partea Asociației Techsoup la proiectele planurilor-cadru pentru învățământul liceal

Am trimis echipei ministeriale următoarele observații legate de informatică și TIC în proiectele de planuri-cadru pentru liceu aflate în dezbatere publică la începutul acestui an:

re?

Salutăm demararea procesului de consultare publică pentru planurile-cadru pentru învățământul liceal: apreciem consultarea extinsă, precum și perioada dedicată dezbaterilor. Apreciem de asemenea deschiderea echipei ministeriale de a asculta puncte de vedere diferite și de a căuta soluții constructive pentru limitările legislative curente. Am parcurs cu interes și am apreciat și completarea documentelor inițiale cu Elemente-cheie și oportunități, care detaliază și mai bine viziunea noului construct curricular.

După cum poate știți, în Festivalul Digital Predau Viitor 2024, cea mai mare conferință online profesională de pedagogie, cetățenie digitală și educație STEAM și AI, Asociația Techsoup a susținut diseminarea pe scară largă către comunitățile noastre de profesori a noului profil de competențe care este fundamentul acestui proiect. Credem puternic în necesitatea unui asemenea demers de planificare cu final în minte și în importanța ca profesorii să fie familiarizați cu cerințele de competențe existente și viziunea noastră ca țară cu privire la rezultatele sistemului educațional.

Pe scurt, apreciem în acest proiect reperele clare din trunchiul comun, necesare pentru a asigura echitatea sistemului educațional și șanse la educație de calitate pentru toți, precum și reprezentarea nevoii de specializare, diversificare și autonomie introdusă prin curriculumul de specialitate - CS și prin CDEOȘ.

Cum printre zonele noastre de expertiză, încă din 2016, se află informatică și TIC - în special abordarea lor eficace pedagogică și implementarea de metode colaborative în învățare, ne-am consultat larg cu comunitatea noastră de profesori de informatică și TIC în pregătirea acestor observații, prin sondaje și conversații extinse cu profesorii noștri ambasadori.

Comunitatea noastră de profesori apreciază la proiectul curent de planuri-cadru:dru:

• Prezența unei ore de Tehnologia informației și comunicațiilor (TIC) în truncl comun, care este baza minimă necesară pe care putem construi competențele necesare elevilor într-o lume în care tehnologia, și mai nou inteligența artificială, sunt ubicue. Liniile de dezvoltare ale noii curricule sunt actualizate la aceste cerințe, incluzând de la elemente de educație media și cetățenie digitală la competențe de gândire computațională, machine learning și AI, și menționează abordări pe care le-am susținut ca prioritare la Asociația Techsoup în ultimii ani, de consolidare a elementelor de etică și responsabilitate în tehnologie, precum și sugerarea de abordări colaborative și aplicate în clasă.
• Echilibrarea numărului de ore de informatică din CS pentru profilul de matematică-informatică, filiera teoretică, pe parcursul tuturor anilor de liceu.
• Posibilitatea ca ore din CDEOȘ la clasa a XII-a să fie alocate pentru pregătirea probelor E ale examenului național de bacalaureat, respectiv pentru admiterea la studii universitare, în funcție de nevoile și interesele lor de învățare - lucru pe care îl salutăm și noi - aduce învățarea pentru examenele finale ale liceului înapoi în școală și nu în zona de meditații la care cei mai mulți dintre elevi nu au acces.

Sure?

În același timp, propunem următoarele perspective complementare de avut în vedere:

1. În ceea ce privește direcțiile de dezvoltare curriculare ale TIC în trunchiul comun, atragem atenția asupra câtorva elemente:

• Tentația de a subsuma curricula doar conținutului examenului de competențe digitale de la final de liceu: competențele digitale de bază sunt absolut necesare și este important să fie reflectate. Dar rolul pe care tehnologia îl joacă zilele acestea în societate este mult mai mult decât utilizarea cu succes a unui computer desktop sau laptop. Evident, pentru aceste competențe de bază trebuie lăsat timp suficient să fie construite, repetate și consolidate, mai ales când mulți dintre elevi nu au acces la computer, deși poate au acces la telefoane mobile și la internet. Însă credem că este important ca aceste competențe de bază să aibă un spațiu echilibrat, care să lase loc pentru celelalte direcții de dezvoltare ale curriculei. Procesul de creare de curriculă credem că trebuie să fie bazat în primul rând pe date factuale științifice, pe bune practici educaționale din alte țări, pe lucruri care au fost validate de studii și analize de impact în educație, alături de tendințele și realitățile actuale ale industriei IT.
• Tentația de a include în TIC tot ceea ce ține de mediul digital, aglomerând conținuturile:
• De exemplu, este absolut necesar ca activitățile și competențele de educație media din TIC să fie cel puțin dublate în aria de Limbă și comunicare: ele aparțin în principal decodificării mesajului scris și vorbit, mediul digital în care sunt comunicate fiind doar asta, un mediu. Cităm în sprijinul acestei abordări succesul intervenției de educație media a colegilor noștri de la CJI - Centrul pentru Jurnalism Independent, care pilotează cu succes activități de educație media în cadrul orele de limbă și literatură română.
• La fel, elemente de educație pentru cetățenie democratică, inclusiv anumite competențe din sfera de cetățenie digitală - unde cuvântul cheie este cetățenie, nu digital, sunt absolut necesar să fie reflectate primar în arii curriculare dedicate, depășind de multe ori sfera de pregătire a profesorilor de informatică și TIC și sfera ariei curriculare tehnologii. Suntem principalul furnizor de dezvoltare profesională gratuită despre cetățenie digitală pentru profesori în cadrul proiectului Incubatorul Civic Digital, cu care sunteți familiarizați. Din această perspectivă, credem că este absolut necesar atât includerea unor elemente puternice de educație pentru democrație în materii precum istorie sau limbă și comunicare, dar și revizuirea curriculelor opționalelor de educație pentru democrație pentru liceu, pentru a fi în acord cu competențele pentru cultură democratică ale Consiliului Europei și cu continuarea competențelor de educație pentru cetățenie democratică la gimnaziu.
• În plus, susținem că pentru aceste domenii de intersecție pot fi sugerate activități de team teaching, similare celor pe care le testăm și noi în Incubatorul Civic Digital, între profesori de informatică și TIC și profesori de educație socială la gimnaziu, despre care putem detalia separat.
  
• Importanța competențelor de gândire computațională 2.0 și înțelegerea și experimentarea dezvoltării de produse digitale sunt absolut critice în acest moment, mai ales că pentru numeroase specializări, TIC în trunchiul comun vor fi singura ocazie de a se întâlni cu acestea. TIC trebuie să fie acel spațiu în care elevii, orice elev, să poate înțelege, dar și crea tehnologie (prototip digital) și să poată urmări un proces iterativ de creare de tehnologie de la cap la coadă, cu elemente minimale de programare, dar cu multe elemente de gândire computațională și gândire creativă. Datele noastre din pilotarea în România a unor abordări metodice bazate pe product development/dezvoltare de produse digitale arată că elevilor le crește gândirea creativă, dar și satisfacția cu ce studiază - reușesc să identifice imediat de ce este relevant și la ce este util.
  

Este important de asemenea ca orice conversație despre aceste competențe să se uite și la cele mai recente analize academice despre noile interpretări ale gândirii computaționale, care trebuie actualizată cu referințe la deciziile bazate pe date (facem referință aici la CT 2.0, framework nou pentru gândirea computațională propus de cercetătorul Matti Tedre în Finlanda încă din 2021). Prin munca noastră, suntem conectați la cele mai recente conversații pedagogice din acest zonă, susținute de exemplu de Raspberry Pi Foundation, cea mai mare organizație de computing education și un partener al muncii noastre, la Raspberry Pi Computing Education Research Centre de la Universitatea din Cambridge, și putem să sprijinim conversații pedagogice bazate pe știință legate de acest subiect.

2. În ceea ce privește curriculumul de specialitate - CS, avem câteva observații bazate pe tendințele globale în zona STEM, care în numeroase țări europene, printre care Germania, include și informatica:

• La filiera teoretică, specializarea științele naturii, considerăm că informatica este necesară să fie prezentă și în clasele a XI-a și a XII-a, nu doar în primele 2 clase de liceu. Știința nu mai poate fi separată de tehnologie în acest moment, Premiul Nobel pentru Chimie în 2024 a fost obținut, de fapt, de un proiect de inteligență artificială și chimie, și credem că un loc mai potrivit pentru aprofundarea necesară de informatică la această specializare este curriculumul de specialitate, nu CDEOȘ. Susținem, în acord cu comunitatea noastră de profesori consultată, a cel puțin 1 oră pe săptămână de informatică în CS pe tot parcursul liceului pentru această specializare, care împreună cu competențele din trunchiul comun, să consolideze pregătirea elevilor pentru un viitor științific, care este prin definiție cu machine learning și AI.
  
• Identic, salutăm prezența în premieră a informaticii aplicate la profilele tehnologice și considerăm că informatică aplicată pentru profilele tehnologice este absolut necesar să fie prezentă o perioadă cât mai mare din parcursul educațional al elevilor, prezența ei doar în clasa a XII-a cu 2 ore fiind insuficientă pentru a ne asigura că punem bazele unei competențe solide de gândire computațională, absolut necesare deja în acest prezent tehnic automatizat, indiferent de domeniu. Recomandăm explorarea posibilității ca aceste ore să fie introduse în curriculumul de specialitate și la cel puțin încă o clasă anterioară, cu cel puțin 1 oră pe săptămână.
  

3. În ceea ce privește CDEOȘ pentru filiera tehnologică, credem că există pericolul ca asimilarea practicii de specialitate cu CDEOȘ să restricționeze accesul elevilor de la aceste filiere la competențe care îi pot ajuta să fie mai bine pregătiți ca cetățeni și viitori tehnicieni. Înțelegem evident necesitatea pentru o experiență practică foarte solidă pe parcursul liceului. Dar susținem explorarea posibilității ca CDEOȘ pentru această filieră să fie păstrat cu un număr minim alocat, care să țină cont de practica de specialitate, dar care să ofere și acestor elevi și școlilor lor un spațiu de autonomie dincolo de realitatea imediată a pieții muncii, care să îi pregătească pe acești elevi și pentru rolurilor lor de cetățeni și oameni din comunități. De exemplu, un posibil opțional de cetățenie democratică, atât de necesar zilele acestea, și-ar găsi cu greu loc în aceste filiere, unde învață numeroși elevi, dacă nu există o prezență minimală de CDEOȘ în planul cadrul.

4. Având în vedere numărul redus de ore de instrucție din România comparativ cu alte țări, susținem analizarea oportunității Săptămânii Verzi și a rolului pe care o are în mod real în formarea competențelor urmărite. Credem de altfel că o revizitare a impactului și mai ales a tipologiilor de activități potrivite pentru inițiativele de tip Săptămâna Altfel/Săptămâna Verde este absolut necesară. În acest sens, susținem opinia colegilor de la Aspire Teachers legată de renunțarea la Săptămână Verde - argumentele lor au fost întâlnite și de noi în practica cu profesorii de informatică. Dublăm de asemenea și nevoia de a reorganiza Săptămâna Altfel pentru liceu, cu tipologii de activități care să se potrivească mai bine cu competențele urmărite la acest nivel: învățare prin proiecte, posibilitatea de proiecte reale în comunitate ca service learning și voluntariat, un mai mare focus pe activități de orientare în carieră.

Înțelegem evident că toate aceste propuneri au consecințe în ceea ce privește numărul de profesori calificați să acopere aceste nevoi, precum și a nevoilor lor de formare. Și noi, ca și numeroși colegi de-ai noștri din organizații din educație, ne oferim sprijinul pentru această schimbare de viziune.

Calitatea unui sistem educațional este întotdeauna egală cu cea a profesorilor săi, de aceea facem apel ca activitățile de pregătire profesională ale profesorilor să fie prioritizate în orice viziune de schimbare curriculară. Pentru asta, este necesară poate o analiză a impactului creditelor profesionale transferabile și o democratizare a accesului la pregătire profesională de calitate, care de multe ori se găsește la organizații non-profit care fac multă cercetare empirică în timp ce lucrează alături de profesori și elevi.

Sure?

Ce ne recomandă:

• Asociația Techsoup lucrează cu profesori de informatică și TIC din 2016, având alături o comunitate de peste 2000 de profesori de informatică și TIC, pe care o estimăm a reprezenta peste 40% din totalul profesorilor de informatică și TIC din România. În numeroase județe din zonele de nord-est ale României, 1 din 2 profesori de informatică sunt parte din comunitățile noastre de învățare.
• Am fost alături de profesorii de gimnaziu de informatică și TIC și i-am ajutat să implementeze programare vizuală cu Scratch la clasă, ajutând la formarea gratuită a peste 1000 profesori de informatică și TIC pentru noua curriculă de informatică și TIC de la gimnaziu pe zona de programare vizuală și gândire computațională.
• Pe Predau Viitor - Platforma de Cursuri am creat primul curs de introducere în AI pentru profesori, pentru care am primit numeroase recunoașteri publice, urmărit de pe 3000 de profesori. Pe Platforma de Cursuri Predau Viitor învață în prezent peste 15.000 de profesori.
• Prin Festivalul Digital Predau Viitor ducem cele mai recente inovații științifice pedagogice din educație STEAM, cetățenie digitală și pedagogie către peste 3500 de profesori participanți anual.
• Suntem singurii parteneri din România ai celei mai mari fundații de computing education, Raspberry Pi Foundation, și Google DeepMind în Experience AI - programul global de literație AI care pregătește elevii despre AI, pentru competențe de gândire computațională cu elemente de machine learning.
• Am pilotat și cercetat științific în România metode de dezvoltare de produse create de Universitatea din Cambridge.
• Am creat și pilotat propria noastră metodă de dezvoltare de produse digitale - Accelerator, care oferă oricui elev experiența de creator de tehnologie, cu sau fără laborator de informatică.
• Din 2023 suntem parte a unui consorțiului proiectului Incubatorul Civic Digital, care susține educația pentru competențe democratice și cetățenia digitală prin pregătirea profesională gratuită a 4500 de profesori și intervenția transformatoare în 30 de școli.
• Suntem singura organizație din România câștigătoare a Digital Skills in Education Award al Comisiei Europene, în 2017.